Bogata Europă Săracă

Datoria naţională constituie una din principalele probleme ale politicii macroeconomice. Soluţionarea acesteia are o mare importanţă pentru economia ţării şi pentru securitatea ei. În prezent, R.Moldova se confruntă cu două probleme macroeconomice esenţiale: creşterea PIB-ului şi menţinerea nivelului datoriei externe în limite rezonabile. Republica Moldova, asemenea celor mai multe ţări cu economie în tranziţie, nu se poate descurca fără împrumuturi externe, precum şi interne. Dar aceasta dificultate, gratie crizei economice, se resimte în toate statele Europei. Soarta economiei unei ţări este decisă de situaţia economică a altor ţări, vecine sau membre ale spaţiului european, care ar putea să asigure împrumuturi sau liberul schimb de mărfuri. Datoria naţională este o parte integrantă a sistemului economic, care influenţează şi asupra bugetului de stat, şi asupra ratei inflaţiei, şi asupra investiţiilor externe etc

Creşterea datoriei publice este o consecinţă directă a programelor de măsuri excepţionale lansate de guverne pentru susţinerea economiilor afectate de recesiune. Analiza aflată pe masa miniştrilor Economiei şi Finanţelor oferă o perspectivă sumbră: luând în considerare revenirea la ritmurile de creştere pe termen lung, de dinainte de criză, “fără o consolidare fiscală, rata datoriei publice raportată la PIB ar putea ajunge la 100% din produsul intern brut cel târziu în 2014, tendinţa de creştere păstrându-se şi după această dată”. Analiza identifică cinci ţări care prezintă riscuri majore din perspectiva evoluţiei datoriei publice - Grecia, Irlanda, Letonia, Spania şi Marea Britanie. Pentru Grecia, în special, se estimează că datoria publică ar putea ajunge la 154% din PIB în 2011, nivel fără precedent de la crearea monedei unice. Pe lângă restabilirea disciplinei fiscale, relansarea investiţiilor cu creşterea încasărilor la buget pe care le vor aduce acestea în final este un factor care poate contribui indirect la reducerea presiunilor în direcţia creşterii datoriei publice.

Încurajator este faptul că, încrederea investitorilor din zona euro a crescut luna trecută la cel mai înalt nivel din ultimele 17 luni, după o îmbunătăţire în ultimele patru.

Dar cum stă situaţia în R. Moldova, ţara, care abia tinde spre integrarea europeană?

Republica Moldova are o datorie externă acceptabilă, de peste 3,5 miliarde de dolari SUA, în pofida creşterii acesteia în ultimii cinci ani cu peste 80%, afirmă unii economişti, în timp ce alţii cred că datoria publică relativ joasă denotă incapacitatea ţării de a atrage investiţii şi împrumuturi mai mari, care necesită miliarde.

Datoria externă publică şi public garantată a constituit la sfârşitul trimestrului întâi 986,27 mil. USD, iar cea privată negarantată – 2,6 mlrd USD şi a crescut cu 5,1 la sută şi 7,9 la sută, respectiv. Ponderea datoriei private negarantate a constituit 72,1 la sută din total, arată datele BNM. Datoria guvernamentală directă s-a majorat cu 31,31 mil. USD, în special ca urmare a fluctuaţiei ratei de schimb (26,68 mil. USD). Tot mai mult se împrumută băncile comerciale, a căror datorie totală a urcat rapid în ultimii ani. Sectorul privat a fost acela care a alimentat creşterea datoriei, în timp ce sectorul public s-a împrumutat mai puţin. Companiile au atras în primele trei luni ale acestui an 160,81 milioane de dolari SUA, în timp ce sectorul public doar 47,65 mil. USD. 49,0% din totalul datoriei externe o constituie împrumuturile, 5,6% - valută şi depozite, 15,5% - creditele comerciale, 16,9% - angajamentele aferente investiţiilor directe ale nerezidenţilor.

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, structuri ale BM, sunt cei mai mari creditori ai Guvernului moldovean, după care urmează Rusia căreia îi datorează 138,90 mil. USD, SUA – respectiv 56,74 mil. USD şi Japonia – 25,63 mil. USD. BNM notează că împrumuturile luate de la “alţi creditori” de sectorul privat se ridică la 1 359,86 mil. USD.

Comparativ cu alte ţări sărace şi înalt îndatorate, datoria publică a Moldovei este într-adevar una acceptabilă, acum patru ani nivelul datoriilor şi arieratelor a scăzut. Însă cât de durabilă va fi această situaţie?

Există o separare între ceea ce se conţine în declaraţiile oficiale ale guvernanţilor şi ceea ce presupun în realitate datele.
Relaţiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional sunt aprig criticate de mari segmente ale populaţiei, pe fundalul evoluţiilor alarmante din aşa ţări ca Grecia şi România, unde se înregistrează grave probleme financiare. Situaţii similare se profilează şi în alte câteva ţări, despre care acum nu se vorbeşte deschis, dar care se află şi ele în pragul unor mutaţii serioase în economie.
Recent s-a încheiat misiunea de evaluare a programului semnat la finele anului 2009 şi aprobat în ianuarie 2010 de Guvernul Republicii Moldova şi Fondul Monetar Internaţional. Au crescut încasările la buget cu cca 12 % față de trimestrul I al anului 2009 si au crescut exporturile cu cca 12 %.
Desigur, acești importanţi indicatori, care arată un trend pozitiv, nu sunt suficienți. Apar alți factori care duc la îngrijorare şi anume mijloacele prin care este executat bugetul:
- Deprecierea artificială a monedei naționale la sfârşitul anului 2009 (creşterea TVA la import cu 352 milioane lei urmare a devalorizării artificiale în decembrie 2009 a valutei naţionale cu 16,3% (rata medie în 4 luni 2009 – 10,77 lei pentru 1 dolar, 4 luni 2010 – 12,526 lei) şi creşterii preţului la resursele energetice importate);
- Majorarea impozitelor și accizelor începând cu 1 ianuarie 2010 (creşterea cotelor accizelor de pe urma cărora încasările au crescut cu 100 milioane lei (această povară suplimentară a fost inclusă în preţul bunurilor care este achitat şi suportat de consumatorul final);
- Transferul unei părți a profitului BNM în sumă de peste 336 mln. lei în martie curent;
- Încasarea unor granturi externe în valoare de peste 280 mln. lei în aprilie 2010.
- Micşorarea restituirilor TVA cu 67 milioane lei.
Totodată colegii de la FMI la fel ca și cei din Guvern nu spun nimic despre pericolul de bază – deficitul bugetar record în ultimii 10 ani pentru RM. În premieră pentru 2010 se preconizează un deficit bugetar de peste 4 mlrd. lei, acoperit practic totalmente din surse externe. (În comparație cu anul 2009, considerat an foarte dificil, acesta a fost de cca 3.5 mlrd. lei). Pentru primele 4 luni deficitul bugetului de stat a constituit 635 milioane lei, şi a fost acoperit din contul emisiei suplimentare de HVS în sumă de 110 milioane lei şi împrumuturi acordate de organizaţiile financiare internaţionale în sumă de 917 milioane lei. Menționez că situația de pre-falit din Grecia și cea dificilă din România au fost cauzate anume de decalajul în creștere dintre veniturile și cheltuielile bugetare.
Am realizat o cercetare a stării economiei din anul 2009 în comparație cu cea din 2010. Astfel am obținut că, creșterea exporturilor a fost condiționată de creșterea exportului produselor cu valoare adăugată minimă pentru economia autohtonă (cu 47 % au crescut exporturile de textile, îmbrăcăminte, încălțăminte, tricotaj, fibre sintetice cu pete 180-200 %). Prin urmare, este vorba de exportul produselor ce se produc pe baza materiei prime. Valoarea livrărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun în ianuarie-februarie 2010 a constituit 35,8 mil. dolari, înregistrând o creştere de 0,9% (sau doar cu 0,3 mil. dolari mai mult) faţă de ianuarie-februarie 2009.
Paralel, se înregistrează o scădere a importului de mașini și utilaje cu cca 33 %, pe fundalul majorării cu cca 34 % în ianuarie-februarie 2010 a volumului importurilor produselor vegetale faţă de ianuarie-februarie 2009. Prin urmare scade importul componentelor investiţionale şi creşte importul produselor de consum ce pot fi produse la noi în ţară.
De asemenea, au crescut esenţial preţurile – inflaţia deja în aprilie curent este de peste 8 la sută (în calcul anual), iar BNM s-a grăbit să-şi modifice prognoza deja a 3-a oară anul acesta pâna la cca 11 % anual.
A crescut semnificativ, cu cca 45 %, datoria de stat. La 31 martie 2010 stocul datoriei de stat externe a însumat 990 mil. dolari SUA, dar la 31 martie 2009 datoria de stat externă însuma 755,5 mil. dolari SUA. De la începutul anului, datoria de stat externă a crescut din contul asumării Alocaţiei DST în sumă de 183,9 mil. dolari SUA ca instrument al datoriei de stat externe şi al depăşirii intrărilor de împrumuturi externe (69,3 mil. dolari SUA) asupra achitărilor pe suma de bază a împrumuturilor de stat externe (15,2 mil. dolari SUA). Ţin să menţionez că această tendinţă se încadrează perfect în dinamica creşterii datoriei externe pe parcursul ultimilor ani în Grecia şi România. Spre exemplu, în anul curent România achită pentru deservirea datoriei externe cca 400 mln. euro, iar către 2012 va achita peste 5 mlrd. euro anual.
Un alt indiciu este că cu peste 23 % au scăzut investiţiile în capital fix. Faţă de ianuarie-martie 2009 volumul de investiţii în utilaje şi maşini a scăzut cu 23,8%, clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii – cu 28%, clădiri de locuit – cu 31,3%. Scade volumul creditelor acordate sectorului real al economiei. Astfel, soldul creditelor în economie s-a diminuat cu 3,7% faţă de sfârşitul lunii martie 2009, constituind circa 23740,6 mil. lei. Din volumul total al creditelor, acestea constituiau circa 17,4% la sfârşitul lunii martie curent, spre deosebire de circa 8% la sfârşitul lunii martie a anului trecut.
Cu cca 20 % a scăzut volumul mărfurilor transportate. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 1286,6 mii tone de mărfuri în ianuarie-martie 2010 sau 80,9% din volumul realizat în perioada corespunzătoare din anul 2009.
Este în scădere şi puterea de cumpărare a populaţiei. Pe fundalul majorării esenţiale a preţurilor la mărfuri şi servicii cu cca 15-20 la sută la mărfurile incluse în coşul minim de consum, salariul mediu lunar al unui angajat din economia naţională în ianuarie-martie 2010 a constituit 2740,2 lei şi s-a majorat cu 0.9% în termeni reali faţă de perioada similară a anului 2009. Iar majorarea cu puţin peste 4 la suta a pensiei începând cu 1 aprilie 2010 este depaşită de 2 ori de ritmurile de creştere a inflaţiei.
Aceeaşi situaţie a înregistrat Grecia, care este acum în prag de faliment sistemic şi pentru salvarea căreia s-a ridicat întreaga comunitate internaţională. Să nu descoperim la un moment dat că ceea ce se întâmplă în Grecia să fie „floare la ureche” comparativ cu ce se poate întâmpla în Republica Moldova.
La fel a fost şi în România, care a mers triumfalist pe sloganul „Să trăiţi bine!”, a ajuns astăzi că, pentru reducerea deficitului bugetar, au fost reduse cu 25 % salariile şi cu 15 % pensile.
Un stimul ramân a fi eforturile Guvernului de a îmbunataţi economia Moldovei. În urma aprobării Legii cu privire la bugetul de stat pe anul 2010 de către Parlamentul Moldovei, bugetul prevede venituri în valoare de 15,3 miliarde de lei (1,24 miliarde de dolari), iar cheltuieli - de 19,4 miliarde de lei (1,57 miliarde de dolari). Deficitul bugetului anul viitor va constitui 4,1 miliarde de lei (0,33 miliarde de dolari). Se preconizează ca acesta să fie acoperit din contul imprumuturilor externe. Produsul intern brut va constitui 64,3 miliarde de lei (5,22 miliarde de dolari) - cu 1,5% mai mult decît în 2009. La calcularea parametrilor bugetului de stat pe anul 2010 la bază s-a pus cotaţia de schimb a valutei naţionale de 12,53 lei pentru 1 dolar şi rata inflaţiei de 5%. Ca şi anii trecuţi, pe viitor cota cheltuielilor sociale va depăşi 70%, iar celelalte cheltuieli vor fi direcţionate pentru necesităţile diferitelor sectoare ale economiei.

Ceea ce este cert, spun analiştii, e că economia moldovenească are nevoie de mult mai multe investiţii, dar nu de bani speculativi sau de bani mulţi şi prost administraţi. Este la fel de clar că pe lângă continuarea reformelor instituţionale sunt necesare investiţii în infrastructura fizică fără de care creşterea investiţiilor în capacităţile de producţie şi atragerea unor împrumuturi pentru dezvoltarea economică nu este posibilă (Doar sectorul agrar are nevoie de investiţii de peste 2 miliarde de dolari pentru a se dezvolta normal).